11 mai 2006

COMUNICAT

Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti din România (UNEJR) a fost, la Bucureşti, în zilele 10-11 mai, gazda şi beneficiara lucrărilor Congresului al V-lea al organizaţiei, care marchează şi cinci ani de la intrarea în vigoare, pe 10 mai 2001, a Legii 188/2000. Încă de la momentul intrării sale în vigoare, legea a fost considerată una „europeană” de chiar Jacques Isnard, expert european în executare silită şi preşedinte al Uniunii Internaţionale a Executorilor Judecătoreşti şi Ofiţerilor Judiciari (UIHJ). Legea privind executorii judecătoreşti a fost, însă, supusă de câţiva ani multiplelor tentative de mutilare a caracterului ei novator şi profund liberal, în locul fireştilor actualizări şi raportări, cerute chiar de UNEJR, la legislaţia europeană şi autohtonă, într-un demers fără culoare politică, pe care UNEJR l-a reclamat de fiecare dată ca aparţinând grupurilor de interese ostile structurării unui executor judecătoresc român puternic compatibil cu cel european.

(istoria înfiinţării UNEJR şi a raporturilor sale cu UIHJ)

Prezent la lucrările congresului executorilor judecătoreşti români, Jacques Isnard, preşedintele Uniunii Internaţionale a Executorilor Judecătoreşti şi Ofiţerilor Judiciari a expus un istoric extrem de documentat al evoluţiei relaţiei UIHJ cu executorii judecătoreşti români, raporturi tumultoase şi bruiate mai ales în relaţia cu autorităţile autohtone care respingeau existenţa în România a unui executor judecătoresc de factură europeană. „Istoria colaborării cu UIHJ este mai veche decât v-aţi imagina”, a spus Jacques Isnard, deconspirând, astfel, în premieră propriile sale eforturi în structurarea, în România, a unui profesionist în executare silită cu valenţe europene. Astfel, UIHJ, printr-o delegaţie condusă de Jacques Isnard, a contactat autorităţile române încă din 1991, ocazie cu care a explicat „ce înseamnă executarea silită în Franţa”. Demersul, la puţin timp de la schimbarea de regim din România, a fost, însă, privit cu neîncredere, dl Jacques Isnard aflând cu această ocazie „că un executor judecătoresc cu statut liberal nu este posibil în România”, ocazie cu care „relaţiile au fost întrerupte”. Acestea au fost reluate abia în 1996, în urma unei întâlniri cu ministrul de atunci al Justiţiei, „ocazie cu care UIHJ am explicat ce înseamnă executor judecătoresc cu statut liberal, când s-a înfiinţat şi o asociaţie naţională a executorilor judecătoreşti (alta decât UNEJR pentru că înfiinţarea ei a fost posibilă mult mai târziu; o tentativă de structurare a profesiei fiind respinsă încă de la început de autorităţile autohtone -n.n.). „Aşadar, sunt nouă ani de când România are relaţii cu UIHJ, dar vreau să menţionez că evoluţia UNEJR, sub egida UIHJ, a fost extraordinară de când la conducerea sa este preşedintele Mihai Ducu (mai 2004 – n.n.), pentru că a avut acţiuni remarcabile legate exact de formarea executorului judecătoresc şi de structurarea profesiei. Faptul că recent aţi publicat primul număr în franceză al Revistei de executare silită dă executării silite din România posibilitatea de a fi citită în spaţiul european”, a spus Jacques Isnard.

(demersuri colaterale integrării în perspectiva ei)

„În Franţa a fost extrem de apreciată activitatea domnului Stoica (executor judecătoresc Adrian Stoica, de la Camera de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, 35 de ani, reprezentant al UNEJ -singurul din Europa de Est- ales de Congresul UIHJ de la Washington în Biroul Executiv al UIHJ, for de conducere format din şapte membri care stabileşte liniile directoare ale profesiei la nivel internaţional – n.n.), care, de altfel, a publicat recent un articol într-o prestigioasă revistă franceză privind jurisprudenţa Curţii Europene Drepturilor Omului (publicat alături de Jacques Isnard şi preluat şi în numărul cinci al Revistei de executare silită - n.n). Iată, aşadar, suficiente motive pentru care România va organiza la anul congresul internaţional al UIHJ. Suntem foarte mândri de primirea domnului Adrian Stoica în guvernarea UIHJ. Trebuie să înţelegeţi că aceste evenimente ridică statutul executorului judecătoresc la nivel internaţional” – a spus Jacques Isnard.

La Congresul de la Washington, executarea silită din România a subscris la Carta UIHJ, prin care ţările membre (64 din întreaga lume) se angajează să susţină această profesie în forurile internaţionale, a mai declarat în premieră Jacques Isnard. „România trebuie să pună în practică executarea silită doar sub autoritatea Ministerului Justiţiei” – a precizat Jacques Isnard pentru a înlătura orice dubiu privind intenţiile sale şi raporturile pe care profesia trebuie să le stabilească cu autorităţile din propria ţară. Cu toate acestea, „UIHJ va susţine că problemele de executare silită trebuie să se refere la executorii judecătoreşti şi nu la alte categorii” – a precizat Jacques Isnard făcând trimitere la condiţia ingrată a executorului judecătoresc român care trebuie să împartă profesia cu alte categorii profesionale care fac executare (cooperatişti, bancari etc), ceea ce slăbeşte forţa de intervenţie a profesionistului în executare silită exact împotriva grupurilor de interese ale debitorilor. Tot UIHJ este cea care „se angajează să lupte împotriva corupţiei şi a spălării de bani” (…) Carta semnată de preşedintele român al executorilor judecătoreşti îi obligă pe români să caute soluţii în acest sens”, a precizat vorbitorul. „Trebuie ca România să se deschidă pentru armonizarea statutului executorului judecătoresc european. Trebuie să luptaţi cu toţii către o armonizare a funcţiei de executor judecătoresc pentru că altfel nu veţi rezista!” – a  mai spus Jacques Isnard, făcând trimitere atât la efortul autorităţilor cât şi al profesioniştilor executorii silite care trebuie să fie pregătiţi pentru momentul integrării.

„UIHJ nu intervine la nivel naţional. Trebuie ca fiecare să facă eforturi, prin fiecare executor, prin fiecare preşedinte de cameră. Tot timpul se spune că aţi fost ajutaţi de UIHJ. Acum este momentul să vă rog să ajutaţi şi dvs. UIHJ”. Alte ţări trebuie să se doteze cu sisteme instituţionale. În România executorul judecătoresc este puternic deoarece (prin Legea 188/2000-n.n) este liberal. Suntem cei mai buni pentru că suntem liberali. Trebuie dovedită siguranţa hotărârii judecătoreşti. Este importantă, de asemenea, securitatea juridică.” – a mai spus Jacques Isnard.

(avertismente pentru momentul integrării)

„Este foarte important ca România să intre în UE. Ca şi în cazul Ungariei şi Slovaciei, când le-am spus că vor intra în UE şi că nu bănuiesc ceea ce le aşteaptă. De asemenea, legile aplicate în România nu vor mai fi din Bucureşti, ci din Belgia, din UE. Poate că nu vă simţiţi vizaţi dar, de anul viitor veţi fi foarte implicaţi, pentru că veţi avea de soluţionat dosare din Franţa, Belgia, Germania şi va trebui să aplicaţi standarde europene. Când veţi avea ceva de aplicat aceea nu va mai fi legea românească ci legea UE. Veţi întâlni confraţi care s-au confruntat deja cu această problemă” - a avertizat  preşedintele UIHJ.

„Îmi doresc foarte mult ca pe 1 ianuarie 2007 România să intre în UE şi, dacă este cazul, este ultima oară când vorbesc în faţa unor executori judecătoreşti români. Dacă şi la congresul al VI-lea voi fi invitat, mă voi adresa unor executori judecătoreşti europeni. Foarte tânăra UNEJR a făcut progrese remarcabile, pentru că aveţi un preşedinte excepţional care doreşte să ridice executorul judecătoresc român în vârful UE, să fie respectat. Prin acţiunile domnului preşedinte Ducu Mihai vă asigur de sprijinul meu şi al UIHJ. Îi cunosc determinarea şi mă onorează şi pe mine când ajunge la capătul obiectivelor sale. Ce este sigur, este că la anul vom reveni cu toţii pentru congresul europeano-american (congresul internaţional al executorilor judecătoreşti care se va desfăşura la Bucureşti în organizarea UNEJR – n.n) şi sunt sigur că va ieşi super!” – a încheiat liderul internaţional al executării silite.

BIROUL PENTRU RELAŢII CU PRESA