În semn de recunoaştere a eforturilor depuse de Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti din România de a ridica profesia de executor judecătoresc la standarde europene, între 9 şi 11 mai 2007, a avut loc la Bucureşti Consiliul Permanent al U.I.H.J. (Uniunea Internaţională a Executorilor Judecătoreşti şi a Ofiţerilor Judiciari).

 Consiliul Permanent de la Bucureşti (10 şi 11 mai 2007): diversificare

Cu ocazia Consiliului Permanent de la Bucureşti (România), din 10 şi 11 mai 2007, preşedintele UIHJ, Jacques Isnard, a insistat asupra importanţei diversificării activităţilor executorului judecătoresc pentru viitorul profesiei în Europa şi în lume.

         Prima zi a tradiţionalului Consiliu Permanent european şi american al UIHJ s-a desfăşurat în cadrul excepţional al Palatului român al Parlamentului - a doua clădire din lume ca mărime, după Pentagon.

         La lucrări au fost prezente treizeci de delegaţii, invitaţi din state precum Azerbaidjan, Moldova sau fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, precum şi reprezentanţi ai ministerului român al Justiţiei şi ai Guvernului.

Executorul judecătoresc: actor unic al procedurii de executare

Ceremonia de deschidere a avut loc în prezenţa camerelor de televiziune şi a jurnaliştilor veniţi să relateze evenimentul. Domnul Bogdan Olteanu, preşedintele Camerei Deputaţilor din România şi-a exprimat bucuria de a oferi Sala Drepturilor Omului a Palatului Parlamentului drept loc de desfăşurare a lucrărilor. Domnul Olteanu a afirmat că este la curent cu profesia de executor judecătoresc, deoarece a fost el însuşi avocat. „Sunt foarte dornic să vă sprijin în dezvoltarea unei profesii liberale şi funcţionale”, a afirmat acesta. El a mai spus că Guvernul lucrează la întărirea rolului profesiei şi că se vor realiza reforme în parteneriat cu toate persoanele interesate. Preşedintele Camerei Deputaţilor a salutat, de asemenea, impactul lucrărilor UIHJ pe plan internaţional şi naţional pentru realizarea unui centru internaţional de formare. În completarea spuselor domnului Olteanu, domnul Ducu Mihai, preşedintele Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti din România, a urat bun venit pe tărâm românesc ansamblului de delegaţii străine. Acesta a afirmat că onoarea care i-a fost făcută de a găzdui consiliul permanent se răsfrânge asupra ansamblului profesiei şi asupra României, proaspăt integrată în Uniunea Europeană. Acesta a precizat că dorinţa executorilor judecătoreşti români este de a ridica profesia de executor judecătoresc la cele mai înalte standarde. 

         În continuare a luat cuvântul domnul Tudor Chiuariu, ministrul Justiţiei din România, care şi-a exprimat interesul pentru dezvoltarea relaţiilor cu profesiile judiciare. Domnul Chiuariu a subliniat progresul executorilor judecătoreşti, care se traduce prin scăderea numărului de plângeri împotriva acestora. „Cât despre formarea profesională continuă, datorită centrului de formare, nivelul de profesionalism va creşte iar publicul îşi va schimba percepţia asupra profesiei”, a insistat acesta. „Modificările Codului de procedură civilă conferă executorului judecătoresc dreptul de a fi actor unic în cadrul acestei proceduri, unde judecătorul nu intervine decât în cazul contestaţiilor sau al măsurilor conservatoare, cum este cazul altor state precum Franţa, Belgia sau Olanda”, a adăugat acesta.

Progresele extraordinare realizate de executorii judecătoreşti români

Jacques Isnard, preşedintele UIHJ, a subliniat progresele extraordinare realizate de executorii judecătoreşti români din iniţiativa neobositului preşedinte al acestora, Ducu Mihai. „Ne amintim de prima noastră vizită de acum unsprezece ani făcută colegilor noştri funcţionari la acea vreme şi de situaţia precară în care se afla activitatea acestora. Am fost uimiţi atunci de puţinul credit acordat funcţiei acestora”, îşi aminteşte preşedintele UIHJ. „Este excepţional faptul că UIHJ ţine, la o perioadă atât de scurtă de la crearea profesiei într-un stat, un consiliu permanent european. Acest lucru poate părea absurd pentru mulţi… dar pentru Uniunea din România nu este vorba decât despre o simplă înlănţuire logică a unei serii de acţiuni”, a continuat acesta. Jacques Isnard a salutat apoi delegaţiile şi invitaţii, în special pe cei care s-au deplasat pentru prima dată la o acţiune de acest tip.

Preşedintele UIHJ a ţinut să mulţumească tuturor personalităţilor care au onorat cu prezenţa lor lucrările consiliului permanent, în special domnului Chiuariu, ministrul Justiţiei, care a avut amabilitatea să prezideze ceremonia oficială de deschidere a lucrărilor.

O deschidere mai largă către noi activităţi   

         Evocând stabilitatea generală a profesiei de executor judecătoresc la nivel european, Jacques Isnard a considerat că este oportun ca executorii judecătoreşti să îşi pună problema viitorului lor. Analiza preşedintelui UIHJ oscilează între contrast, sfere de influenţă şi incertitudini. Profesia este contrastantă. În plină dezvoltare în unele state, cu progrese economice constante, aceasta este în continuare ameninţată în alte zone mai ales de efectele politicilor naţionale, manifestate prin tensiuni care tind să îngrădească activitatea şi să strice imaginea executorilor judecătoreşti. Pentru preşedintele UIHJ situaţia este oscilantă pentru că „este suficient foarte puţin: uneori un ministru care face schimbări sau un preşedinte care îşi încheie mandatul şi este vorba despre un întreg proces de construire şi de progres realizat cu răbdare până în acel moment, care este neglijat uneori, dacă nu chiar abandonat. Asupra profesiei planează o serie de incertitudini. Este bine să contribuim la crearea unui executor judecătoresc liberal în majoritatea statelor membre. Este important să îi asigurăm viitorul, unul sprijinit pe o axă centrală: cea a economiei birourilor noastre” a precizat Jacques Isnard. Pentru acesta, executarea hotărârilor nu este suficientă pentru a ne garanta viitorul. Iată de ce, începând cu anul 2000, UIHJ militează pentru diversificarea profesiei. „Trebuie să ne stabilim alte ţinte şi să ne deschidem către noi activităţi”, propune acesta. Preşedintele UIHJ şi-a susţinut propunerile raportându-se la directiva Comunităţilor europene asupra serviciilor, care exclude profesia de executor judecătoresc. Înţelegem, astfel, că este exclus tot ce înseamnă monopol - acesta fiind şi cazul executării. Dar cum rămâne cu celelalte activităţi, mai ales cele cu caracter concurenţial? Fiind excluşi în totalitate de către această directivă, executorii judecătoreşti sunt supuşi la un risc: acela de a rămâne captivi ai unui sistem juridic naţional, în care executorul judecătoresc este ofiţer ministerial sau „funcţionar” privat, ataşat exclusiv serviciului justiţiei, având profit doar în urma executării hotărârilor (cele care au mai rămas) sau a notificării actelor. Preşedintele Isnard i-a îndemnat la vigilenţă în momentul votării legilor de aplicare în statele membre ale Uniunii Europene. La final i-a salutat pe reprezentanţii din Azerbaidjan, Moldova şi fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei. Acesta a ţinut, de asemenea, să îi felicite pe noii preşedinţi: Ginters Hmelevskis (Letonia), Gabriel Pietrasik (Polonia), Josef Risian (Slovacia), Louis Raymond Maranda (Canada) şi Roderick MacPherson (Scoţia). În fine, acesta a mulţumit Uniunii Executorilor din România şi preşedintelui său, Ducu Mihai, pentru primirea făcută şi pentru efortul colosal depus în organizarea consiliului permanent.

„O scânteie pe drumul executării silite”

În discursul său, preşedintele Mihai nu şi-a ascuns în faţa invitaţilor emoţia şi mândria de a participa la acest eveniment care „va intra în istoria executării silite din România”. „Am aprins o scânteie pe drumul executării silite”, a adăugat acesta. Preşedintele Uniunii Executorilor din România nu şi-a ascuns în acelaşi discurs nici dorinţa de a pregăti viitorul în perfectă armonie cu recomandările UIHJ: dezvoltarea activităţilor prin notificarea directă a actelor, care se va adăuga la misiunile executorilor judecătoreşti, formarea permanentă, garanţie pentru îndeplinirea actelor, profesionalism, disciplină, etică. „Trăim o perioadă dominată de globalizare. Trebuie să fim transparenţi. Trebuie să avem credibilitate şi o să reuşim prin profesionalism. Profesioniştii sunt cei care salvează lumea. În calitate de preşedinte, îmi doresc ca numele executării silite să strălucească într-o bună zi şi pe frontispiciul Justiţiei române”, a încheiat Ducu Mihai, mulţumind pentru sprijin preşedintelui Camerei Deputaţilor şi ministrului Justiţiei.

Raport asupra situaţiei profesiei

După această şedinţă de deschidere, urmată de interviuri pentru presă şi media şi după o scurtă pauză, au început lucrările.

În raportul său despre situaţia profesiei, Jacques Isnard şi-a exprimat regretul pentru plecarea Asociaţiei executorilor englezi, care au declarat că nu îşi mai permit să plătească cotizaţiile la UIHJ,  care sunt modice totuşi. Întrebat despre acest aspect, David Walker (Scoţia), membru în biroul UIHJ, s-a declarat surprins. „Profesia este foarte organizată, dar poţi deveni Certificated Bailiff fără nici o formare profesională. Poate că nu pot face faţă exigenţelor UIHJ?” s-a întrebat acesta.

         Referitor la Italia, preşedintele UIHJ a menţionat vizita unei delegaţii italiene la sediul UIHJ din Paris, din ianuarie 2007. Delegaţia a fost compusă din patru confraţi italieni, care au creat o nouă organizaţie (Uniunea Ufficiale Giudiziari Europeni): Arcangelo d’Aurora - executor judecătoresc la Cesena (preşedinte), Andrea Mascioli -  executor judecătoresc la Tivoli, Irene Maialetti - executor judecătoresc la Tivoli şi Adele Carrera -  executor judecătoresc la Roma. Această organizaţie a fost creată cu scopul de a institui o profesie liberală în Italia. „Avem mari speranţe în urma angajamentului confraţilor noştri italieni”, afirmă preşedintele Jacques Isnard.

         Reprezentanta Bulgariei a prezentat evoluţia situaţiei executării silite în ţara sa. Aceasta a mulţumit UIHJ pentru sprijinul acordat în favoarea executorului judecătoresc liberal în Bulgaria. De un an şi jumătate de la înfiinţare, Camera executorilor judecătoreşti a fost foarte activă şi succesul a fost constatat cu ocazia primei adunări generale: „Am demonstrat, în ţara noastră, că modelul liberal este mai eficient decât cel de funcţionar”, a afirmat aceasta.

         Cât despre Polonia, Michal Redelbach a anunţat că ministerul Justiţiei vrea să deschidă profesia pentru toţi juriştii şi doreşte să multiplice numărul executorilor judecătoreşti (5000 în loc de 600, câţi sunt în prezent). În plus, confratele nostru a arătat problemele legate de aplicarea onorariilor în defavoarea executorilor. Preşedintele Jacques Isnard a declarat că o delegaţie de înalt nivel a Ministerului justiţiei din Polonia a fost primită la Paris, la data de 25-26 aprilie 2007, de UIHJ şi Camera Naţională a Executorilor Judecătoreşti din Franţa, în vederea prezentării organizării funcţionale a profesiei de executor judecătoresc şi a regimului procedurilor de executare din Franţa. Delegaţia a fost compusă din domnul Andrzej Kryze, vice-ministru al Justiţiei, domnul Karal Dalek, director al Departamentului Organizării judiciare, Tomasz Jasklowski, director adjunct al Departamentului Organizării judiciare şi Urszula Wieczorek, şeful departamentului notarilor şi executorilor judecătoreşti din cadrul Ministrului justiţiei. Preşedintele Isnard s-a declarat mulţumit în urma discuţiilor ce au avut loc la Paris şi a precizat că pe 14-15 iunie 2007 a fost stabilit un colocviu la care şi-a anunţat participarea.

         Francis Guepin, membru în biroul UIHJ, a pregătit sinteza întrunirii executorilor judecătoreşti spanioli (procuradores), ce a avut loc la Sevilia între 2-3 februarie 2007. Acesta a pus accent pe dorinţa executorilor să obţină executarea hotărârilor judecătoreşti şi pe dificultăţile întâmpinate referitor la notificarea actelor (este necesară prezenţa a doi martori pentru a înmâna un act unei alte persoane decât destinatarul).

         Abel-Didier Pansard, preşedintele Şcolii Naţionale de Procedură din Franţa, a amintit crearea Institutului Internaţional al dreptului de executare, cu o primă reuniune la Sinaia (România), pe 15-16 februarie 2007. „Trebuie să promovăm profesia prin intermediul formării profesionale. UIHJ este interesată să controleze acest lucru în vederea armonizării. Sunt la dispoziţia UIHJ şi a statelor. Camera naţională franceză îmi oferă toate mijloacele pentru a asigura crearea de şcoli în lume” afirma preşedintele Pansard. Paul Rochard, preşedintele Camerei Naţionale a Executorilor Judecătoreşti din Franţa, a plusat, deschizând porţile „casei executorilor judecătoreşti” din Paris. „Primim delegaţii numeroase. Dacă statele doresc să descopere ENP, le suntem întru totul favorabili”, a declarat acesta. La rândul său, Bernard Menut, fost preşedinte al Camerei Naţionale a Executorilor Judecătoreşti din Franţa şi secretar al UIHJ, a subliniat importanţa orientării către o şcoală specializată „uitând de schema unică propusă de americani sau de germani, în general”.

         Antonio Gomes da Cunha, preşedintele Camerei de Solicitadores din Portugalia, a prezentat un raport în cadrul reuniunii de la Lisabona din 23-24 februarie 2007, la care au participat atât preşedintele UIHJ, cât şi un reprezentant al Conferinţei de la Haga de drept internaţional privat.

Către progresul profesiei cu statut liberal în Europa

În continuare, preşedintele Isnard a prezentat Colocviul internaţional de la Zagreb (Croaţia) din 8-9 martie 2007. Acest colocviu, cel mai important organizat de UIHJ după congres, a reunit participanţi din unsprezece state. Acesta a avut ca temă: „Ce fel de executor judecătoresc este necesar în Europa?”. „Această manifestare a contribuit la progresul profesiei liberale în Europa”, a subliniat preşedintele UIHJ. După Zagreb, a urmat un al doilea seminar internaţional, pe 12 aprilie 2007, la Ljubliana (Slovenia), cu tema: „Armonizarea profesiei de executor judecătoresc şi a procedurilor de executare din cadrul Uniunii Europene”. La acest eveniment au participat cea mai mare parte a executorilor judecătoreşti sloveni cât şi reprezentanţi ai autorităţilor slovene. UIHJ şi Camera Naţională a Executorilor Judecătoreşti din Slovenia au dorit să avertizeze autorităţile şi opinia publică asupra pericolelor ce pot surveni în cazul revenirii la o profesie cu statut de funcţionar.

         Nicola Hesslen, secretar permanent al UIHJ pentru statele scandinave, a prezentat, ca de obicei, un raport foarte elaborat. Referitor la Danemarca, colega noastră a declarat că danezii au reorganizat recuperarea creanţelor publice şi au creat, începând cu 1 noiembrie 2005, o autoritate unică pentru toate creanţele statului şi ale municipalităţii. Cât despre Norvegia, Asociaţia Executorilor Judecătoreşti norvegieni a depus o cerere de aderare la UIHJ în noiembrie 2006, cu ocazia consiliului permanent. A fost semnată o convenţie de îngemănare între Oslo (Norvegia) şi Goteborg (Suedia), ce va permite schimburi directe între executorii judecătoreşti. În Finlanda, numărul funcţionarilor serviciului public de recuperare silită trebuie redus în 2008 (23 în loc de 51). Cât despre Islanda, Nicola Hesslen şi-a exprimat dezamăgirea de a nu fi stabilit contacte. În Suedia, reorganizarea serviciului public de recuperare silită trebuie să implice o independenţă mai accentuată, o veste bună în opinia colegei noastre. În fine, secretarul permanent al UIHJ a anunţat că cel de-al cincilea seminar nordic va avea loc pe 12-14 septembrie 2007 la Stockholm şi va avea ca temă: „debitorul dincolo de frontiere”.

         Sue Collins, delegat al UIHJ pentru Statele Unite, a amintit contactele stabilite în ultimele luni. Aceasta a indicat că a contactat American Bar Association, care doreşte ca UIHJ să vină cu propuneri concrete. Cât despre şerifi, Sue Collins regretă că noii reprezentanţi ai acestei asociaţii, care va organiza un congres la Salt Lake City în iunie 2007, nu consideră oportună colaborarea cu UIHJ în acest moment. Dar colega noastră intenţionează să stabilească contacte. Efortul şi determinarea acesteia au fost salutate în unanimitate.

În Austria, confratele nostru Anton Lojowski a anunţat că a avut iniţiativa creării unei noi asociaţii. Aceasta numără acum circa doisprezece membri. Obiectivul asociaţiei va fi să încerce să îi convingă pe executorii judecătoreşti să se îndrepte către sistemul liberal. „Problema este că executorii sunt informaţi necorespunzător”, spune Anton Lojowski. „Ne punem speranţe în sprijinul UIHJ”, a indicat acesta. Andrea Masciotti a mulţumit în numele Italiei UIHJ şi preşedintelui acesteia pentru încrederea acordată noii asociaţii de executori judecătoreşti italieni. „În Italia, justiţia este paralizată în toate sectoarele, inclusiv în ceea ce priveşte executarea silită. Dorim să creăm premisele întemeierii unei profesii liberale”, a anunţat acesta.

Veşti bune şi veşti proaste    

         Din Germania au sosit veşti proaste. Se pare că proiectul de instituire a unui executor judecătoresc liberal nu a primit majoritatea de două treimi în cadrul Bundesrat, necesară pentru o modificare constituţională, după cum afirmă reprezentanta germană. Îmbucurător este anunţul făcut de domnul Alikhanov, şeful serviciului de executare silită din cadrul Ministerului justiţiei din Azerbaidjan, care şi-a împărtăşit dorinţa de a fi membru UIHJ. Domnul Alikhanov a mulţumit călduros UIHJ pentru acţiunile sale din cadrul proiectului de reformă din ţara sa, în special domnului Bernard Menut. Acesta din urmă şi-a exprimat satisfacţia că experţi ai UIHJ, cunoscuţi de acum, sunt solicitaţi pe noi pieţe, în special cea euromediteraneană, din Kosovo sau Golful persic, cu statul Bahrain. Ca şi în cazul Azerbaidjanului, domnul Stankovic, preşedintele Asociaţiei executorilor judecătoreşti din fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, şi-a exprimat dorinţa de a se alătura numeroşilor membri ai UIHJ. Reprezentanţii Moldovei au cerut ajutor pentru a impulsiona guvernul să „recunoască şi să satisfacă cererile executorilor judecătoreşti privind punerea în aplicare a unei profesii liberale”. Aceştia au mulţumit, de asemenea, confraţilor lor români şi preşedintelui Mihai pentru sprijinul acordat. Preşedintele Isnard a confirmat sprijinul UIHJ şi a subliniat că datorită sprijinului românilor confraţii moldoveni au reuşit să facă deplasarea.

O manifestare grandioasă la Bruxelles în februarie 2008

În continuare, Bernard Menut a prezentat bilanţul lucrărilor consiliului permanent asupra pluridisciplinarităţii, din noiembrie 2006, asupra succesului acestei formule. Pentru următorul consiliu permanent, secretarul UIHJ a propus următoarele teme:

-         Normele armonizate de înmânare a documentelor judiciare (înmânarea directă). Aceasta fie nu există (în acest caz, cum poate funcţiona), fie există (prezentarea sistemului de funcţionare);

-         Accesul la informaţiile patrimoniale ale debitorului: verificările  agenţilor de executare în fişierele existente;

-         Atestarea patrimoniului negativ (carenţa debitorului). Se constată că debitorul nu deţine nici un mijloc de plată. Cine poate întocmi acest document? În baza cărui act? Care este valoarea acestui document? Care este durata de valabilitate? Care sunt efectele acestuia?

În baza unui studiu al UIHJ, Leo Netten, prim vice-preşedintele UIHJ, a anunţat organizarea unei manifestări de amploare la Bruxelles în februarie 2008 asupra utilizării instrumentelor europene.

Referitor la comunicare, Roger Dujardin, vice-preşedintele UIHJ, a subliniat calitatea revistei şi a site-ului şi i-a mulţumit lui Mathieu Chardon, prim secretar al UIHJ, pentru implicarea în aceste domenii. Acesta din urmă a prezentat un raport provizoriu asupra Comitetului UIHJ. Conform acestuia, chestionarul despre profesie pregătit de Comitet va fi adresat membrilor Comitetului, însoţit de o serie de instrucţiuni, în vederea constituirii unei bibliografii mondiale şi în completarea manualului executorilor judecătoreşti.

          Printre multe alte acţiuni ale consiliului permanent, reprezentanţii delegaţiilor au semnat carta Eurodanube, cu excepţia Ungariei. Prima reuniune a UIHJ-Eurodanube va avea loc la Varşovia, în septembrie 2007, a indicat Michal Redelbach.

Sora mai mică a Ohada

Yacine Sene, vice-preşedinte al UIHJ, a amintit de Ohadac, sora mai mică a Ohada africană pentru zona Caraibelor. Tratatul Ohada a cunoscut un asemenea succes încât alte state au luat în calcul posibilitatea instituirii unui asemenea sistem în regiunea lor, cum e cazul Africii australe sau a zonei Caraibelor. „Executorii judecătoreşti sunt actorii cei mai performanţi în cadrul Ohada”, a subliniat colega noastră. Acest lucru explică faptul că UIHJ a fost solicitată pentru a-şi oferi ajutorul altor organizaţii.Suntem invitaţi în domeniul Ohada şi internaţional, alături de magistraţi şi de persoane ale lumii juridice datorită experienţei noastre, dar mai ales datorită influenţei UIHJ în zona Caraibe. Vreau să subliniez că imaginea UIHJ este din ce în ce mai stabilă şi mai luminoasă”, a continuat Jacques Isnard.

         În fine, preşedintele UIHJ a amintit de următorul consiliu permanent, ce va avea loc la Marsilia (Franţa) între 9-11 septembrie 2009, având ca temă provizorie: « Noi drepturi pentru o profesie mai deschisă ».    

         Această temă vine ca o consecinţă a ideii de reunire a lucrărilor congreselor UIHJ de după Atena în vederea emiterii de idei şi fundamente de drept noi care să urmeze tendinţa noilor tehnici juridice. Astfel, în concepţia actuală a dreptului romano-germanic, o parcare este un imobil care necesită demersuri pentru a putea fi vândută, în timp ce un tablou poate fi vândut respectând foarte puţine formalităţi. „Ţelul nostru este să constituim o serie de echipe pentru a bulversa clasificarea bunurilor mobile şi imobile deoarece elementul referitor la creanţe revine în permanenţă. Vom adăuga lucrările pluridisciplinarităşţii la această nouă clasificare. Vom valorifica noi instrumente ca actul privat cu caracter autentic. Dacă există o persoană care să poată autentifica un act cu caracter privat, acela este executorul judecătoresc”, a precizat preşedintele Isnard.

         Cele două zile de o intensitate ridicată i-au oferit preşedintelui Mihai prilejul de a mulţumi ansamblului de participanţi, amintind din nou de onoarea ce îi revine României de a organiza acest consiliu permanent. „Fără sprijinul lui Jacques Isnard, nu am fi atins niciodată un asemenea nivel de dezvoltare. Am fi în impas. S-a intenţionat revenirea la caracterul de funcţionar. Domnul Isnard ne-a îndemnat să luptăm pentru drepturile noastre”, a recunoscut Ducu Mihai. Iar preşedintele Isnard a încheiat: Am ajuns la finalul acestui consiliu permanent. Aţi realizat un lucru remarcabil prin numărul de participanţi neegalat niciodată. Acum cinci ani nu existaţi! Aţi creat, dezvoltat, menţinut şi organizat acest consiliu permanent. Urmează să deschideţi centrul de formare de la Sinaia. Sunteţi un exemplu demn de urmat pentru cei care sunt prezenţi aici. Cu toţii au fost impresionaţi şi marcaţi de aprecierea de care v-aţi bucurat din partea autorităţilor dumneavoastră, a Ministerului justiţiei şi a preşedintelui Adunării (Camera Deputaţilor – n.r). Aceasta este dovada amprentei pe care o puneţi asupra activităţii juridice din ţara dumneavoastră. Am fost invitaţi în acest al doilea Versailles modern. Poate că acesta redeschide răni ale istoriei, dar România este cea care l-a construit iar lumea întreagă vine să îl vadă”.

Cina de gală ce a urmat a permis fiecăruia să continue discuţiile, să se bucure de specialităţile locale, în mediul amical ce îi reuneşte pe executorii judecătoreşti din întreaga lume.

Sursa: raport al UIHJ preluat de pe site-ul instituţiei – traducere Isabela Baba